LEGISLAȚIA ANTI-BULLYING ÎN ROMÂNIA (2022)

În România, principalele acte normative în vigoare care urmăresc prevenirea și combaterea bullying-ului asupra minorilor sunt:

A) Legea nr. 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

B) Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (11), art. 561 și ale pct. 61 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică – bullying din 27.05.2020 (în vigoare de la 10.06.2020).

A) Conform Legii nr. 221/2019 (împotriva violenței psihologice – bullying), „în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying”.

Definiția dată violenței psihologice – bullying-ului, conform acestei legi, este următoarea: “acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, pe care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale” (urmată de o excepție adusă definiției în normele de aplicare a legii: “sunt excluse termenului de violență psihologică – bullying relațiile violente dintre adulți și copii și relațiile violente între adulți în cadrul unității de învățământ”).

B) Începând cu anul școlar 2020-2021, fiecare unitate de învățământ este obligată să introducă în Regulamentul de ordine interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”.

De asemenea, în fiecare școală trebuie să funcționeze un grup de acțiune anti-bullying care va interveni pentru prevenirea sau soluționarea situațiilor conflictuale dintre elevi. Acest grup are rolul de prevenire, identificare și soluționare a situațiilor de bullying din școală, care se manifestă între elevi prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Conform declarațiilor ministerului, obiectivele urmărite prin adoptarea acestui act normativ sunt:

– facilitarea creării unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ;

– oferirea unui instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu copiii din sistemul educațional, familiile acestora, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice – bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv;

– promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar;

– prevenirea, identificarea, semnalarea și intervenția în echipă multidisciplinară în aceste situații;

Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:

– activități de informare și conștientizare asupra fenomenului pentru personalul școlii, copii și părinți;

– măsuri de comunicare și informare internă cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;

– proceduri de intervenție în acest caz;

– responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate.

– organizarea de concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;

– atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare;

– activități de măsurare a impactului acțiunilor și altele.

La baza elaborării Normelor metodologice au stat prevederile altor documente legislative sau ele sunt în corelație cu alte acte normative, dintre care menționăm:

– Ordinul ministrului educației naționale nr. 1409/2007 privind aprobarea Strategiei pentru reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare (nu a fost publicat în Monitorul Oficial);

– Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.447/31.08.2020 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare;

– Legea nr. 272/2004 din 21/06/2004, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 557 din 23/06/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

– Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state;

Mai mult, având în vedere creșterea abuzurilor și a cazurilor de violență asupra minorilor în contextul specific creat de pandemia globală de COVID-19, a fost emisă Ordonanța de urgență a guvernului (OUG) nr. 105/23.09.2021 privind aprobarea și implementarea Programului național de suport pentru copii, în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”, s-a urmărit dezvoltarea unui mecanism de prevenire și intervenție multidisciplinară pentru situațiile de violență de natură fizică, sexuală și emoțională în cadrul familial, instituțional, comunitar și online. Astfel, a fost instituit un număr telefonic național (119) destinat raportării și prevenirii cazurilor de abuz, exploatare, neglijare și forme de violență asupra copilului, pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112.

Referințe:

• https://www.edu.ro/legisla%C8%9Bie-ordine-de-ministru
• https://dgaspc3.ro/wp-content/uploads/Legea-nr.-272-din-21.06.2004-protectia-si-promovarea-drepturilor-copilului-REPUBLICATA.pdf
• https://dgaspcsv.ro/legislatie/hotararea-guvernului-nr-49-2011-pentru-aprobarea-metodologiei-cadru-privind-prevenirea-si-interventia-in-echipa-multidisciplinara-si-in-retea-in-situatiile-de-violenta-asupra-copilului-si-de-violenta/
• https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/246646